Rss1

De la Portal semantic Pagini Favorite

Stema oraşului Slatina

Stema a fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1368 din 10 noiembrie 2005 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 1019 din 17 noiembrie 2005. Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn crenelat, de argint, cu o poartă neagră arcuită şi zăbrelită, dotat cu trei ferestre negre, însoţit de un soare în dreapta şi de o semilună crai-nou în stânga, ambele de aur. În partea inferioară, în câmp roşu, se află un pod de aur, cu trei deschideri şi o balustradă metalică cu cinci arce, peste unde de argint, umbrite negru, ieşind din vârful scutului. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu şapte turnuri crenelate.

Turnul simbolizează punctul de pază şi vamă al localităţii, fapt menţionat într-un act oficial emis de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii braşoveni. Cele două astre, soarele şi luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate, libertate, respectiv veşnicie, creştere şi cunoaştere. Podul peste râul Olt reprezintă importanţa localităţii în traficul comercial şi de călători. Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ.

Populaţia

Conform recensământului din anul 2002, populaţia oraşului este de 78.815 locuitori.^[1]

Economia

Format:Wikizare

Industria cea mai importantă a oraşului este industria metalurgică a aluminiului - producere şi prelucrare.

Alro S.A. este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est; de peste 40 de ani Alro aduce o contribuţie importantă la efortul de dezvoltare economică a României precum şi la promovarea comerţului exterior, asigurând locuri de muncă directe pentru aproximativ 3.600 de oameni şi susţinere pentru mai mult de 20.000 de membri ai familiilor acestora, cât şi pentru angajaţii din sectoarele conexe şi desigur şi Alprom S.A., societate care prelucrează aluminiu prin deformare plastică, producând laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu şi aliaje de aluminiu, benzi, folii. Nu doar industria aluminiului a făcut din Slatina un oraş industrial destul de dezvoltat, ci şi întreprinderile mici şi mijlocii care au revigorat industria oraşului. De curând grupul italian Pirelli a deschis o fabrică de anvelope, ce a creat locuri de muncă, dar şi perspective favorabile pentru noi investiţii, iar din 2008-2009 Slatina va avea si o fabrica de subansamble auto, o investitie greenfield a grupului german Honsel. Alte societăţi comerciale reprezentative ale municipiului cu pondere însemnată în economia acestuia sunt:

• Electrocarbon S.A. Slatina important producător de produse carbografitice necesare în industria metalurgică, produce şi comercializează electrozi normali UHP şi HP, electrozi clorosodici, plăci grafitate, pastă Sodeberg, 6 % din producţia anuală fiind destinată exportului.
• Elcaro S.A. Slatina unitate reprezentativă pentru producţia de cabluri electrice armate şi nearmate din aluminiu, face parte din holding-ul Pirelli, 20% din cifra de afaceri anuală este realizată pe pieţe externe.
• Altur S.A. Slatina cel mai mare producător de piese turnate şi pistoane auto din aluminiu, 40% din producţie fiind destinată exportului.
• Rulmenţi S.A Slatina societate cunoscută în industria românească pentru producerea de rulmenţi radiali cu bile mici şi mijlocii folosiţi în industria construcţiilor de maşini.
• ArtromS.A. Slatina firmă specializată în producţia de ţevi trase, fără sudură, din oţel carbon, ţevi din oţel pentru foraj, atât pentru necesarul intern cât şi pentru export. Format:Nc.

Industria de maşini şi echipamente este reprezentată de 10 firme, cu o cifră de afaceri totală de 261.291.856 mii lei şi 817 persoane ocupate.

Industria textilă şi a confecţiilor textile este reprezentată de 200 firme. Industria alimentară este reprezentată de 313 firme, care produc şi comercializează produse specifice (produse de panificaţie, mezeluri, lactate şi vinuri de marcă). În domeniul construcţiilor activează 235 firme şi 55 asociaţii familiale şi persoane fizice independente.

Climă

Clima din oraşul Slatina este de tip temperat-continentală, media anuală a temperaturilor fiind de 10.7°C, iar media anuală a precipitaţiilor având o valoare de mai puţin de 515.6 mm. Pentru intervalul de timp dintre 1869 şi 2002, recordul de cea mai mare temperatură este de +40.5°C înregistrat în august 1952. Cea mai scăzuta temperatură înregistrată la Slatina a fost de -31°C în ianuarie 1942.

Cultură

Oraşul a dat importanţi oameni de cultură ai secolului XX: aici s-a născut Eugen Ionescu, faimos scriitor şi om de teatru avangardist, iar Ion Minulescu îşi petrece vacanţele aici, la bunici, cunoscut poet român simbolist ale cărui Romanţe pentru mai târziu au cunoscut un succes deosebit (mai ales după moartea lui în 1944).

Obiective turistice

• Cofetăria "La atletul albanez" cea mai veche firmă privată din România
• Muzeul Judeţean Olt - cu două secţii: istorie şi artă populară - prezintă printre altele, piese valoroase din epoca cea mai îndepărtată a paleoliticului descoperite pe Valea Dârjovului, interesante costume populare, cusături şi ţesături specifice zonei.
• Biserica Troiţei - cea mai veche construcţie din oraş, ridicată în 1645 şi renovată în 1729.
• Catedrala - construită în 1782 de Ionaşcul Cupetul, mare negustor din localitate şi pictată ulterior de Gheorghe Tattarescu.
• Pădurea Srehareţ - frumos parc natural cu un lac de acumulare. În pădure se află:
  • Schitul Strehareţ - construit între 1664-1668, reparat în 1844, a cărui biserică e ctitorie a Mitropolitului Varlaam, în anul 1672.
• Schitul Clocociov - ctitorie a lui Mihai Viteazu, reconstruit în 1645 de Diicu Buicescu, nepot al lui Matei Basarab.

Moştenirea Culturală şi Istorică

Cele mai vechi monumente istorice din Slatina sunt locaşuri de cult, dar există şi structuri urbane cu valoare istorică şi culturală. Mănăstirile din Slatina sunt:

• Mănăstirea Clocociov (care datează din vremea lui Neagoe Basarab, reconstruită de Mihai Viteazu în 1594 şi din nou în 1645 de către boierul Dinicu Buicescu)
• Mănăstirea Strehareţi, a cărei construcţie a început în 1665 şi care a fost terminată în 1672